Astmul persistent poate crește riscul de boli cardiovasculare

Astmul persistent poate crește riscul de boli cardiovasculare

Un studiu recent menționează faptul că astmul persistent poate favoriză acumularea de plăci la nivelul vaselor de sânge, crescând riscul instalării bolilor cardiovasculare, precum infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Care este de fapt legătura între astm și bolile de inimă? Puteți afla în materialul următor.

Astmul este o afecțiune în care căile respiratorii mici se inflamează și se îngustează, împiedicând pacientul să respire normal. La nivel mondial, peste 200 de milioane de oameni suferă de astm. Această boală se manifestă în principal, prin dificultăți la respirație, tuse și respirație șuierătoare. Însă problemele respiratorii se pare că nu sunt singurele probleme pe care le produce această afecțiune.

Potrivit unui studiu, persoanele care au astm persistent au și un risc mai ridicat de apariție a plăcilor arteriale, implicit un risc mai ridicat de a face atac de cord și accident vascular cerebral.

Deși sunt necesare mai multe informații pentru a emite o ipoteză medicală clară, această descoperire ar putea evidenția necesitatea gestionării factorilor de risc de boli de inimă la persoanele cu astm persistent.

Studiul relevă faptul că persoanele cu astm persistent pot avea un risc de până la 1,5 ori mai mare de a dezvolta fibrilație atrială decât cele fără această afecțiune respiratorie. Studiul, publicat în Journal of the American Heart Association reliefează faptul că participanții cu astm persistent au implicit o probabilitate mai mare de acumulare de plăci în arterele carotide decât cele fără astm. Aceste concluzii s-au menținut implicit după ce oamenii de știință au ajustat factorii demografici și stilul de viață. Tot potrivit studiului, persoanele cu astm persistent aveau, de asemenea, niveluri mai ridicate de markeri inflamatori în sânge.

După ce au analizat datele, cercetătorii au descoperit câteva informații cheie.

Mai exact, 67% dintre participanții cu astm persistent, ținut sub control prin medicație, aveau în medie două depuneri de plăci la nivelul arterelor carotide. În schimb, 49,5% dintre persoanele cu astm intermitent și 50,5% fără astm aveau o singură depunere.

După ce cercetătorii au ajustat datele în funcție de factori precum utilizarea medicamentelor pe bază de prescripție medicală, vârsta, rasă, sex, alte condiții de sănătate și fumatul, au descoperit că persoanele cu astm persistent aveau un risc semnificativ mai mare de a avea plăci în arterele carotide decât cele care nu aveau astm.

În plus, markerii inflamatori din sânge au fost ușor mai mari la participanții cu astm persistent.

Care sunt riscurile cardiovasculare asociate cu astmul?

Potrivit specialiștilor, astmul atrage după sine un risc semnificativ de boli cardiovasculare dacă nu este gestionat corespunzător. Printre acestea se numără inclusiv atacuri de cord, hipertensiune arterială și fibrilație atrială. O posibilă cauză pentru acest lucru ar fi faptul că astmul declanșează inflamații, care în timp pot duce la apariția unor leziuni, inclusiv la nivelul inimii.

Ca recomandări generale, pentru a reduce aceste riscuri asociate, persoanelor cu astm li se recomandă să monitorizeze și să țină sub control afecțiunea, alături de o alimentație sănătoasă și de efectuarea unor exerciții fizice zilnice.

Cum poate fi gestionat astmul?

Astmul este o afecțiune ce poate fi ținută sub control prin respectarea unor reguli cât se poate de simple:

  • utilizarea regulată a unui inhalator "preventiv", care conține de obicei steroizi topici, precum și a celorlalte medicamente prescrise
  • monitorizarea frecvenței și severității simptomelor de astm. Este recomandat ca pacientul să observe cu atenție dacă simptomele se ameliorează sau se înrăutățesc și care sunt factorii declanșatori.
  • utilizarea unui inhalator "de ușurare", pentru tratarea imediată a simptomelor de astm.

Care sunt simptomele bolilor cardiovasculare?

Simptomele bolilor cardiovasculare sunt diversificate, în funcție de cauza declanșatoare. În cele mai multe din cazuri, palpitațiile și durerile în piept sunt primele simptome ale unei boli de inimă.

Un factor important în apariția bolilor de inimă este și hipertensiunea arterială, pe care mulți pacienți o ignoră. Aceasta are nevoie să fie ținută sub control, în timp ce pacientul elimină din viața de zi cu zi alți factori de risc ce țin de alimentație, stres și obiceiuri nocive pentru sănătate.

Un simplu test îți poate spune care este starea de funcționare a inimii tale și poate scoate la iveală afecțiuni cardiovasculare, pe care nu știai că le ai! Testul este noninvaziv și nedureros, însă implică depunerea de efort.

Testul de efort este o metodă de a diagnostica și de a evalua funcționarea aparatului cardiovascular, în condiții de suprasolicitare. Testul de efort ECG (sau EKG) este o asosciere între efortul fizic și o electrocardiogramă, ultima fiind o metodă accesibilă în depistarea efectului efortului asupra inimii. Mai multe detalii aici!

Direct legate de bolile de inimă sunt și afecțiunile vasculare, produse de prezența trombilor sau cheagurilor de sânge, care restricționează circulația sanguină și implicit irigarea organelor principale. Acești trombi, precum și depunerile de grăsimi pe vasele de sânge pot crește considerabil riscul de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Deoarece afecțiunile vasculare sunt produse în general de o ”disfuncție” la nivelul vaselor de sânge, simptomele acestora diferă de cele ale unei boli de inimă. Pacientul poate resimți amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor, vedere încețoșată, poate avea probleme de echilibru, precum și stări de greață sau vărsături.

Măsurarea nivelului trigliceridelor este foarte importantă, fiind parte a investigațiilor care au ca scop identificarea nivelului de concentrație a colesterolului din sânge și implicit a riscului de a dezvolta diferite afecțiuni cardiovasculare. De exemplu, o valoare a trigliceridelor mai mare de 150 mg/dl crește riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral. Atunci când valoarea trigliceridelor depășește 500 mg/dl, riscul de pancreatită este foarte mare. Citește mai multe aici!

Dacă ai dificultăți în respirație, citește acest material.