Endoscopia digestivă reprezintă o metodă de diagnostic și tratament esențială în gastroenterologie, permițând vizualizarea directă a interiorului tubului digestiv. Procedura se realizează cu ajutorul unui endoscop, un tub flexibil, subțire, dotat cu o cameră video și o sursă de lumină la capăt. Imaginile sunt transmise pe un monitor, oferind medicului o imagine clară a mucoasei, structurilor și eventualelor leziuni.

Există două tipuri principale de endoscopie digestivă, fiecare având un scop specific.

 Una dintre acestea este endoscopia digestivă superioară, care explorează esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire. Celălalt tip este endoscopia digestivă inferioară, cunoscută sub denumirea de colonoscopie, care se concentrează pe examinarea intestinului gros și a rectului.

O variantă mai restrânsă a celei de-a doua este recto-sigmoidoscopia, care examinează doar rectul și partea inferioară a colonului. Fiecare dintre aceste proceduri joacă un rol vital atât în diagnosticarea, cât și în tratamentul unei game largi de afecțiuni digestive.

Endoscopia digestivă superioară

Endoscopia digestivă superioară este o procedură care examinează esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire (duodenul).

Indicații:

• Diagnosticul bolilor: Ulcer gastric sau duodenal, esofagită de reflux, boala celiacă, varice esofagiene, tumori benigne sau maligne.
• Investigarea simptomelor: Dureri abdominale superioare persistente, arsuri la stomac (pirozis), dificultăți la înghițire (disfagie), greață, vărsături, anemie inexplicabilă sau sângerări digestive.
• Proceduri terapeutice: Extracția de corpi străini, oprirea sângerărilor active (prin coagulare sau injectare de substanțe), dilatarea stenozelor (îngustărilor), montarea de stenturi sau rezecția de polipi.

Cum te pregătești?

Pacientul trebuie să fie "à jeun" (pe nemâncate) pentru o perioadă de cel puțin 8 ore înainte de procedură. Nu se consumă niciun fel de alimente sau lichide.

Medicul trebuie informat despre medicația curentă, în special dacă pacientul ia anticoagulante, care ar putea crește riscul de sângerare în cazul unor manevre terapeutice.

Procedura (fără sedare):

• Procedura durează, în general, 5-10 minute.
• Se pulverizează un spray anestezic local în gât pentru a diminua reflexul de vomă.
• Pacientul stă culcat pe partea stângă.
• Medicul introduce endoscopul prin gură. În timpul procedurii, este important ca pacientul să respire lent și profund.
• Se poate simți o ușoară presiune sau disconfort, dar procedura nu este dureroasă.

Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia)

Colonoscopia este o procedură care examinează întregul intestin gros (colonul), de la rect până la joncțiunea cu intestinul subțire.

Indicații:

• Screening-ul cancerului colorectal: Recomandată persoanelor de peste 45 de ani, chiar și în absența simptomelor.
• Investigarea simptomelor: Sângerări rectale, modificări ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație), dureri abdominale inferioare, anemie feriprivă.
• Diagnosticul bolilor: Boala inflamatorie intestinală (colită ulcerativă, boala Crohn), diverticuloza, polipi colonici, tumori.
• Proceduri terapeutice: Excizia de polipi (polipectomie) - o manevră esențială pentru prevenția cancerului colorectal, oprirea sângerărilor.

Cum te pregătești?

Pregătirea este cea mai importantă etapă. Un colon curat este esențial pentru vizualizarea optimă și depistarea unor posibile anomalii.

Cu 2-3 zile înainte, pacientul urmează o dietă săracă în fibre, evitând fructele, legumele și cerealele integrale. În ziua dinaintea procedurii, se administrează o soluție de curățare intestinală.

Această etapă presupune consumul unei cantități mari de lichid (2-4 litri), care va provoca scaune diareice frecvente. Este important ca pacientul să respecte întocmai recomandările medicului sau asistentului în ceea ce privește adiministrarea soluției.

Procedura (fără sedare):

• Procedura durează între 30 și 60 de minute.
• Pacientul stă culcat pe partea stângă.
• Endoscopul este introdus prin anus și avansat lent prin colon.
• Pacientul poate simți crampe abdominale sau o senzație de presiune, pe măsură ce aerul este insuflat în colon pentru a-l destinde. Deși disconfortul poate fi semnificativ, procedura nu este extrem de dureroasă.

Anestezia și sedarea în endoscopie

Decizia de a face endoscopia cu sau fără sedare depinde de mai mulți factori: tipul procedurii, toleranța pacientului, starea sa de sănătate și recomandarea medicului.

Endoscopia fără anestezie

Pacientul este conștient pe tot parcursul procedurii. Pentru gastroscopie se folosește un spray anestezic local în gât. Pentru colonoscopie, se poate administra un antispastic, dar nu se folosesc sedative.

• Avantaje:
  • Pacientul poate pleca acasă imediat după procedură.
  • Costuri mai mici.
  • Evită riscurile și efectele secundare ale sedării.
• Dezavantaje:
  • Disconfort semnificativ, reflex de vomă accentuat, senzație de presiune.
  • Pacientul poate simți durere sau crampe.
  • Tolerabilitate scăzută, mai ales în cazul colonoscopiei, ceea ce poate face dificilă finalizarea procedurii.
  • Memoria neplăcută a experienței poate descuraja pacientul să mai facă alte examinări în viitor.

Endoscopia cu sedare ușoară (sedare conștientă)

Pacientul primește o medicație pe cale intravenoasă. Aceasta are efect anxiolitic (reduce anxietatea), amnezic și sedativ. Pacientul rămâne conștient, poate răspunde la comenzi, dar este relaxat și nu resimte disconfortul la fel de intens. La final, adesea nu își amintește mare lucru din procedură.

• Avantaje:
  • Toleranță mult mai bună.
  • Procedura este mai ușoară atât pentru pacient, cât și pentru medic.
  • Permite un examen mai complet și mai atent.
• Dezavantaje:
  • Necesită supraveghere medicală și monitorizare după procedură.
  • Pacientul nu poate conduce mașina timp de 24 de ore.
  • Costuri suplimentare.
  • Există riscuri minore asociate cu sedarea (reacții alergice, depresie respiratorie).

Endoscopia cu anestezie generală

Se folosește o medicație cu acțiune scurtă, administrată de un medic anestezist. Pacientul doarme complet pe durata procedurii și nu simte absolut nimic.

• Avantaje:
  • Confort maxim pentru pacient, fără nicio senzație de disconfort, durere sau stres.
  • Ideală pentru pacienții foarte anxioși, cu toleranță scăzută la durere sau cu anumite afecțiuni medicale.
  • Permite medicului să efectueze manevre complexe într-un mediu optim.
• Dezavantaje:
  • Costuri mult mai mari.
  • Riscuri suplimentare asociate cu anestezia generală: pot apărea complicații cardiace sau respiratorii.
  • Necesită un anestezist, un spațiu special (sală de endoscopie cu dotări de anestezie) și o perioadă de recuperare mai lungă.
  • Pacientul trebuie să fie însoțit și nu are voie să conducă timp de 24 de ore.

Alegerea între endoscopie cu sau fără sedare este o decizie personală, dar este esențială o discuție deschisă cu medicul gastroenterolog.

Indiferent de opțiunea aleasă, endoscopia rămâne un instrument esențial pentru sănătatea digestivă, permițând depistarea precoce și tratarea multor afecțiuni grave, inclusiv a cancerului.