Cum îți dai seama că ai hipertensiune arterială?

Cum îți dai seama că ai hipertensiune arterială?

Se vorbește din ce în ce mai mult de hipertensiunea arterială și faptul că este foarte periculoasă pentru sănătatea inimii și a întregului corp. Află din acest material cum îți dai seama că ai hipertensiune arterială și care sunt semnalele de alarmă, care ar trebui să te trimită la un consult de specialitate!

Tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială, este o afecțiune în care nivelul presiunii exercitate de sânge asupra pereților arterelor este mai mare decât nivelul normal. Hipertensiunea arterială este o problemă serioasă de sănătate, deoarece poate crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte complicații.

Iată zece simptome care pot sugera că ai tensiunea arterială crescută și că este nevoie să te programezi pentru un consult de specialitate.

Cefaleea și hipertensiunea arterială

Poate fi un simptom al hipertensiunii arteriale, în special atunci când este severă și persistentă. Cefaleea este termenul medical utilizat pentru a descrie senzația de durere sau disconfort localizată în zona capului sau gâtului. Este un simptom comun și poate varia în intensitate de la ușoară la severă, afectând calitatea vieții persoanei care o resimte.

În unele cazuri, cefaleea este direct asociată cu hipertensiunea arterială și este nevoie de investigații suplimentare pentru a identifica exact cauza care a declanșat-o.

Amorțeală sau slăbiciune

Uneori, hipertensiunea arterială poate cauza senzația de amorțeală sau slăbiciune la nivelul mâinilor și picioarelor.

Hipertensiunea arterială exercită o presiune mai mare asupra pereților vaselor de sânge, ceea ce poate duce la deteriorarea acestora și la rigidizarea lor (ateroscleroză). Vasele de sânge mai rigide și înguste pot reduce fluxul sanguin către anumite părți ale corpului, inclusiv către creier.

Fluxul sanguin redus către creier poate cauza amețeli și senzație de amețeală. Creierul are nevoie de un aport constant de oxigen și nutrienți pentru a funcționa corect. Când acest aport este diminuat din cauza circulației sanguine slăbite, pot apărea simptomele menționate.

Tulburări de vedere

Atunci când tensiunea arterială este constant crescută, pot să apară inclusiv tulburările de vedere. Pacientul poate să vadă dublu sau să aibă vederea încețoșată, fără a avea neapărat o problemă oftalmologică. De ce apar tulburările de vedere? Deoarece hipertensiunea arterială poate influența circulația sângelui către ochi și duce la apariția leziunilor la nivelul vaselor de sânge din zona ochilor.

Palpitații

Probabil majoritatea pacienților au experimentat senzația că inima le sare din piept, cel puțin o dată în viață. Senzația de bătaie neregulată a inimii poate fi legată de hipertensiunea arterială. Dacă acest simptom devine frecvent, atunci este cazul să te programezi pentru o consultație de specialitate, indiferent de vârsta pe care o ai.

Dificultăți de respirație

Tensiunea arterială crescută poate influența funcționarea inimii și plămânilor, cauzând dificultăți de respirație în anumite cazuri. Aceste dificultăți de respirație pot declanșa în unele cazuri și atacuri de panică sau anxietate, care este nevoie să fie gestionate cu maximă atenție. În orice caz, dificultatea în a respira reprezintă un simptom ce are clar nevoie de investigații suplimentare.

Sângerare nazală

Sângerările nazale frecvente și inexplicabile pot fi un simptom pentru hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială poate contribui la deteriorarea și fragilitatea vaselor de sânge, inclusiv a vaselor din zona nazală. Vasele de sânge slăbite au un risc mai mare de a se rupe.  

De asemenea, hipertensiunea arterială crește presiunea în vasele de sânge mici, inclusiv cele de la nivelul cavității nazale. Acest lucru poate crește riscul de rupere sau sângerare în aceste vase de sânge fragile.

Tulburări de somn

Hipertensiunea arterială poate provoca oboseală persistentă și lipsă de energie, iar explicația poate fi simplă: deoarece tensiunea este constant crescută, la fel și presiunea la nivelul vaselor de sânge, corpul nu recunoaște acest tipar, pe care încearcă să îl identifice și să îl ”readucă” la normal. O presiune crescută poate duce la senzație de agitație și implicit la tulburări de somn, dacă hipertensiunea se instalează seara, de exemplu. Iar lipsa de energie este consecința efortului pe care îl depune corpul pentru a readuce totul la normal.

Durere în piept

Uneori, tensiunea arterială crescută poate provoca senzații de presiune sau disconfort în zona pieptului. Durerile în piept reprezintă întotdeauna un simptom ce necesită investigații suplimentare, pentru că poate indica deja instalarea unei boli de inimă.

Senzație de agitație sau anxietate

Hipertensiunea arterială poate cauza senzații de agitație sau anxietate crescută.

Este important de menționat că hipertensiunea arterială poate fi adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane pot avea tensiunea arterială crescută fără să prezinte simptome evidente. Singura modalitate sigură de a determina dacă ai hipertensiune arterială este să îți măsori regulat tensiunea arterială și să consulți un medic pentru evaluare și diagnostic.

Care este tensiunea arterială normală?

Tensiunea arterială normală este considerată a fi în jurul valorii de 120/80 mmHg (milimetri de mercur).

Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate prin două numere:

  • Presiunea sistolică: Prima cifră indică presiunea în artere în timpul contracției inimii (sistolă), când sângele este pompat în circulație.
  • Presiunea diastolică: A doua cifră indică presiunea în artere între contracții (diastolă), când inima se relaxează și se umple cu sânge.

Astfel, în valoarea 120/80 mmHg, "120" reprezintă presiunea sistolică și "80" reprezintă presiunea diastolică.

În general, se pot folosi următoarele categorii pentru a evalua tensiunea arterială:

  • Tensiune arterială normală: Sistolică sub 120 mmHg și diastolică sub 80 mmHg.
  • Prehipertensiune: Sistolică între 120 și 139 mmHg sau diastolică între 80 și 89 mmHg.
  • Hipertensiune de gradul 1: Sistolică între 140 și 159 mmHg sau diastolică între 90 și 99 mmHg.
  • Hipertensiune de gradul 2: Sistolică de 160 mmHg sau mai mare sau diastolică de 100 mmHg sau mai mare.

Tensiunea arterială poate varia ca valori în funcție de diferiți factori, cum ar fi momentul zilei, activitatea fizică, stresul sau anumite condiții medicale. O tensiune arterială ridicată netratată poate crește riscul de complicații grave, cum ar fi boli de inimă, accident vascular cerebral și afecțiuni renale.

Dacă ai suspiciuni că ai hipertensiune arterială sau dacă observi vreunul dintre aceste semne, este important să ceri sfatul unui profesional medical.