Tulburările episodice de memorie și tulburările de atenție sunt principalele două semne care indică posibilitatea instalării bolii Alzheimer, cea mai frecventă cauză de demență la persoanele de peste 65 de ani. De altfel, Alzheimer nu afectează numai pacienții, cât și pe cei apropiați acestora, care trebuie să accepte episoadele tulburărilor de memorie și atenție. Alzheimer este boala cu cea mai rapidă creștere, regăsindu-se și în Top 10 boli cu rata cea mai mare de mortalitate. În Romania nu există o statistică cu  privire la incidența bolii și a numărului de pacienți institutionalizați care suferă de această boală.

Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă, fiind cea mai frecventă cauză de demență la persoanele peste 65 de ani. Demența afectează activitățile de zi cu zi ale pacienților, fiind una dintre cele mai importante cauze de dependență, dizabilitate și deces.  

Când apar primele semne ale bolii?

În general, primele semne ale bolii apar la persoanele care au peste 65 de ani sau chiar 60 de ani, atunci când există antecedente medicale similare în familie. Aparent, potrivit studiilor,  40% din pacienții de peste 85 ani suferă de această boală care evoluează treptat și ireversibil  de la un diagnostic de tulburare cognitivă ușoară.

Boala Alzheimer debutează cu următoarele simptome:  

• Tulburări episodice de memorie : pacientul nu își poate aminti date din memoria de scurtă durată, în stadiile avansate pacientul prezentând episoade frecvente de confuzie;
•  Tulburări de atenție pacientul repetă aceeași întrebare într-o perioadă scurtă de timp;
•  Tulburări ale funcțiilor vizuospațiale și funcțiilor executive: pacientul prezintă dificultăți în a efectua activități cotidiene, cum ar fi plata; facturilor, elaborarea unui plan, finalizarea unui proiect, dificultăți în a urmări o conversație.

Odată cu diagnosticul de boală Alzheimer se produce o deteriorare rapidă a funcțiilor cognitive, cu precădere a celor care țin de memoria de scurtă durată. Este foarte important ca pacienții să ajungă la medicul specialist în fazele preclinice ale bolii. De cele mai multe ori, familia aduce pacientul mult mai târziu decât este indicat, când pacientul prezintă tulburări de memorie grave, dificultăți în a rezolva probleme, episoade de confuzie, modificări extreme ale dispoziției, anxietate crescută, tulburare de somn, retragerea din cadrul vieții sociale.

Care sunt factorii de risc?

• Vârsta
• Sexul (riscul este de 1,5 ori mai crescut pentru femei)
• Istoricul familial ( rude de gradul I sau II cresc rscul până la 6 ori )
• Profil genetic modificat( Apolipoproteina E, proteina precursoare a amiloidului,  modificări ale metabolismului proteinei tau, trisomii precum Sindrom Down).

Există și o serie de factori modificabili, precum: factorii vasculari (diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea, sindromul metabolic, obezitatea, fumatul), sedentarismul, accidentul vascular cerebral, hipoperfuzie cerebrală, depresia, hipoacuzia, traumatismele cerebrale.

Ce recomandări există pentru pacienți?

Există câteva modalități prin care boala poate fi prevenită sau încetinită, ca și progresie. Acestea țin în principal de modificarea stilului de viață. Există un studiu efectut în acest sens, FINGER, în cadrul căruia pacienți cu vârsta de peste 60 de ani au fost supuși timp de 2 ani unui program activ de modificare a stilului de viață ( dietă, activitate fizică, antrenamente cognitive, monitorizarea riscului vascular). Rezultatele au fost uimitoare: s-a observat îmbunătățirea sau chiar stagnarea declinului cognitiv în rândul  participanților.

Ce poate fi făcut, mai exact:

• Dietă echilibrată (dieta mediteraneană fiind un exemplu foarte bun în acest sens)
• Exerciții fizice timp de 30 minute pe zi
• Evitarea sau scăderea stresului cotidian (există programe de meditație ce au fost folosite la pacienții cu risc vascular , rezultatele fiind foarte bune)
• Antremanente cognitive jocuri și exerciții prin care mintea pacienților rămâne activă, șah, lectură
• Menținerea unei vieți sociale active și monitorizarea la 6 luni a riscului vascular cu ajutorul medicilor neurologi. 

Material realizat cu ajutorul doamnei DR. Popescu Alisa, medic specialist neurologie